Afla de la mine ca sunt bine sanatos si ca sper ca te gandesti la mine asa cum ma gandesc si eu la tine, ca nu am sarit nicio masa, nu am sarit niciun gard, nu am deranjat-o cu absolut nimic pe tovarasa, pardon doamna invatatoare, ca m-am purtat cuviincios cu toti colegii mei, mai putin cu umflatul dintr-a Xlll-a C care ne aduce etnobotanice si care, desi toate prompteristele de la televizor spun ca s-au ieftinit acum, cand sunt pe cale sa devina ilegale, el a urcat pretul, de ne ies ochii din orbite fara sa mai apelam la salvie sau sare de baie.
In rest, parintilor le-am trimis de asemenea o ilustrata, nu le-am spus prea multe cuvinte pentru ca ii stiu cam prinsi cu fortele de munca. Mama lucra la privat si a dat-o afara patronul, pana se pune din nou pe picioare, cica atunci cand isi revine retailul in Romania. Nu prea am inteles eu cum vine cu retail-ul, dar tare bine seamana cu retardat si uneori ma gandesc ca biata mama trage ponoasele de pe urma mea, ca sefu-sau ma considera vreun intarziat mintal. Iar pe tata, politist, nici atat nu am vrut sa-l deranjez. E una-doua in libere de la serviciu, concediu fortat, cica a crescut numarul de infractiuni si se incearca o noua metoda de prindere a delicventilor, talharilor, criminalilor etc.: prin satelit. Lui taica-miu si colegilor sai nemairamanandu-le, dupa cum pe Internet am citit, decat sa devina eroi de reality-show-uri, palmuindu-se cu talent ba cu cate o profesoara guresa, ba in sabii ninja sa se intreaca cu cate un pompier caruia iubita si Dumnezeu - nu stiu exact in ce ordine - i-au luat mintile de gelozie.
Nu m-as fi gandit sa te deranjez cu randurile mele, dragul meu Guvern, daca nu mi-ai fi trimis si tu mie prin posta, in campanie electorala, asa cum au facut-o si multi primari, cate o scrisorica. Asa, ca sa mai tinem legatura, sa ne mai auzim pasurile, sa mai vorbim despre un parc reamenajat, de un loc de joaca ridicat intre blocuri, de niste strazi asfaltate, niste acorduri, parca le ziceai, cu niste straini, care ne-ar fi trimis bani in tara pentru ca nu mai puteai plati pensia bunicii si salariul tatalui. Despre alti patroni, cum e cel al mamei mele, nici nu se mai punea problema sa apara la noi in tara, ca sa mai faca niste locuri de munca. Nu de alta, dar si mama lui Ionel, si tatal Mariucai, si verisoara lui Marcel plus o gramada de lume din cartier s-au intors de la munca din Spania si Italia si e cam jale la intretinere. Bietul administrator nu mai face fata. Intai s-a oprit lumina pe casa scarii, apoi liftul, peste doua zile apa calda si caldura, nu prea mai sunt de niciunele, draga Guvernule, si iarna asta pare mai lunga decat toate ultimele trei la un loc.
In sfarsit, dar nu vreau sa-ti mai irosesc timpul cu de-ale mele. Oricum, ce mai voiam sa-ti zic, si anume ca bunicul, fost magistrat, va primi o pensie de cinci ori mai mica ai aflat, sper, ca s-a scris pe toate blogurile. Si ca directoarea scolii noastre are acum un salariu cat femeia de serviciu, pentru ca i-au picat toate sporurile, la numaratoarea din legea aia, parca a salarizarii unice ii zicea. Si noua mea iubita e cam suparata, ca maica-sa se mai descurca, era tot bugetara, dar in administratie. Adio spagi, ca a saracit lumea, adio salariu decent, ca s-a taiat precum doctorul Ciomu’ organul omului nevinovat.
In final, voiam doar sa te mai intreb daca mai e cazul sa astept pensia alimentara, despre care diriga ne spusese ca este constitutionala. Eu i-am zis ca foloseste cuvinte lungi si goale de continut. Pe asta o stiam de la profa de romana, fosta privatizata in defunctele imobiliare, intoarsa la catedra pe banii pe care acum doi ani ii dadea o tura la coafor. Pentru ca am inteles ca nu se mai acorda pensii copiilor care au parinti cu bani. Si eu nu stiu in ce categorie ma incadrez. Teoretic, am bani. Mai bine zis, aveam. Practic, toti cei din jurul meu fluiera a paguba. Dau din umeri si se incrunta cand le cer bani de-un hamburger. Si asta cu taxa de fast-food, deci mai scump. Nu ca ar fi fost de mare ajutor pensioara de la tine, dar ma mai scutea de-o milogeala la ai mei, macar vreo doua zile pe luna.
Deci, draga Guvernule, inainte de a incheia si de a-ti dori si tie toate cele bune si realizari, poate ma ajuti sa aflu in ce categorie ma aflu. Cica doi din trei romani se chinuiesc sa supravietuiasca. Eu care dintre ei sunt? Si, daca nu ma lungesc prea mult, am vreo sansa sa intru intr-a patra, adica sa ma fac politician si sa scap de toata corvoada asta cu stransul curelei si cu stransul din dinti? Ca au innebunit cu totii, frate! Asta-i hitul si aici, la tabara de cercetasi din Congo, unde m-a exilat taica-miu, pana termina masteratul si il avanseaza sef de post la Ciorogarla. Acolo de unde s-au furat, sanchi, pe neve, armele alea.
Te imbratisez cu drag, dar nu te pup, sa nu-mi dai niscaiva gripa porcina si eu voua, de aici, una cretina! E tot un virus. Sau l-ati contactat deja si voi? Ei, atunci sa ne pupam cu foc! Si la buna vedere si auzire!
Gigel,
Clasa a VIII-a A,
Congo-Kinshasa
