Ramas bun, mama


Două săptămâni te-au despărțit,
De a 71 a primăvara,
Dar Dumnezeu la el te-a vrut,
Acum în ceruri sa te aibă


O viața întreaga ne-ai protejat,
Raul de lângă noi l-ai alungat,
Dar când rolurile s-au inversat,
Moartea necrutatoare te-a inhatat.

Femeia puternica și neinfricata,
Este coborata cu funii în groapa,
De pe margine neputinciosi privim,
Tristetea lăsată în urma este un chin.

Cu fiecare moment de noi te desparți,
Cu fiecare secunda spre cer te înalți,
Sunt sigur ca din Rai tu acum privesti,
În sufletul nostru locu-ti găsești.

Clopotul bate și lacrimi multe se varsa,
Acoperită cu pământ în recea groapa,
O familie indurerata, mama, ai lăsat,
Îți mulțumim frumos ca ai existat!